Proba scrisă este momentul în care admiterea la INM se desparte cel mai clar de examenul de Barou. Nu mai ai variante de răspuns, nu mai elimini, nu mai recunoști. Primești o situație de fapt și cerințe, iar soluția o construiești singur, pe hârtie, de mână, fără cod.
Mulți candidați care au trecut bine de grilă se blochează aici, nu pentru că nu știu materia, ci pentru că nu au exersat felul în care se scrie un răspuns juridic. Știu regula, dar nu o aplică la fapte. Aplică regula, dar uită temeiul. Au soluția corectă, dar o ascund într-o pagină de teorie generală.
Articolul acesta îți arată metoda pas cu pas pentru rezolvarea unei spețe la proba scrisă INM, cu două exemple lucrate integral: unul de drept civil și procedură civilă, unul de procedură penală. Pentru sesiunea 2026–2027, proba scrisă are loc pe 31 octombrie (civil) și 1 noiembrie 2026 (penal).
Răspuns rapid
| Pas | Ce faci | De ce |
|---|---|---|
| 1. Cerințele | Le citești înaintea situației de fapt | Știi ce cauți când citești faptele |
| 2. Faptele | Le citești de două ori, marcând datele, persoanele și actele | Problemele de drept se ascund în detalii |
| 3. Problemele | Le identifici și le numerotezi | Fiecare problemă are puncte separate în barem |
| 4. Planul | Câteva rânduri pe ciornă, pe fiecare problemă | Eviți să uiți elemente în redactare |
| 5. Redactarea | Pentru fiecare problemă: regula, temeiul, aplicarea, concluzia | Exact structura punctată |
| 6. Verificarea | Ai răspuns la toate cerințele? Ai o concluzie clară la fiecare? | Punctele lipsă se pierd la final |
Cuprins: Ce este proba scrisă · Cum se punctează · Pasul 1: cerințele · Pasul 2: faptele · Pasul 3: problemele · Pasul 4: planul · Pasul 5: redactarea · Pasul 6: verificarea · Exemplu civil · Exemplu penal · Temeiul legal fără cod · Timpul · Cum te antrenezi · Greșeli frecvente · Checklist · FAQ
Ce este proba scrisă la admiterea INM
| Proba scrisă INM | |
|---|---|
| Cine o susține | Doar candidații admiși la testul grilă |
| Prima zi | Drept civil și drept procesual civil |
| A doua zi | Drept penal și drept procesual penal |
| Notarea | Distinct, pe fiecare lucrare, cu note de la 0 la 10 |
| Pragul (sesiunea 2025–2026) | Cel puțin 5 la fiecare lucrare și cel puțin media 6 |
| Ponderea | Nota primei etape = media aritmetică dintre grilă și proba scrisă |
| Materiale | Nu se pot folosi legislație, jurisprudență sau alte materiale |
Două consecințe practice. Prima: un bloc slab te poate scoate din concurs, oricât de bine ai scrie la celălalt. A doua: proba scrisă cântărește cât grila în nota primei etape, deci o lucrare bună poate urca un candidat în clasament mai mult decât câteva grile în plus.
Cum se punctează: gândește ca baremul
Baremele publicate pentru proba scrisă în sesiunile anterioare au punctaj defalcat pe elemente. Fără să reproducem un barem anume, structura tipică arată așa:
| Element | Ce se urmărește |
|---|---|
| Identificarea problemei | Ai văzut ce instituție se aplică? |
| Regula și temeiul | Ai enunțat corect regula și ai indicat temeiul? |
| Aplicarea la fapte | Ai legat regula de datele concrete ale speței? |
| Soluția | Ai tras o concluzie clară, care răspunde la cerință? |
De aici vine principiul care schimbă felul în care scrii: corectorul caută elemente, nu volum. O pagină de teorie generală despre prescripție nu aduce puncte dacă nu aplici regula la datele din speță. Un răspuns scurt, dar care bifează problema, regula, temeiul, aplicarea și soluția, aduce aproape tot punctajul.
Cel mai bun exercițiu înainte de orice altceva: citește subiectele de la proba scrisă din sesiunile anterioare împreună cu baremul și uită-te ce anume primește puncte.
Pasul 1: citește cerințele înaintea faptelor
Cerințele îți spun ce cauți. Dacă citești întâi situația de fapt, o citești „în gol”: reții totul la fel, fără să știi ce contează.
Pentru fiecare cerință, notezi pe ciornă:
- ce ți se cere: să analizezi, să stabilești, să arăți ce soluție va pronunța instanța, să indici calea de atac;
- din perspectiva cui: a instanței, a procurorului, a unei părți;
- în ce moment: la data încheierii actului, la data introducerii acțiunii, în cursul urmăririi penale.
Pasul 2: citește faptele de două ori
La prima lectură, înțelegi povestea. La a doua, marchezi tot ce poate avea relevanță juridică:
| Marchezi | De ce |
|---|---|
| Datele | Termene, prescripție, aplicarea legii în timp |
| Persoanele și calitatea lor | Capacitate, calitate procesuală, participanți |
| Actele juridice și procesuale | Ce s-a încheiat, ce s-a depus, ce s-a dispus |
| Cine a făcut actul | Competență, putere de a acționa |
| Ce s-a invocat și când | Excepții, apărări, momentul invocării |
Detaliile care par „de decor” într-o speță sunt rar întâmplătoare. O dată precisă, un e-mail trimis, o încheiere dată de un anumit organ: toate sunt acolo pentru că o problemă de drept depinde de ele.
Pasul 3: identifică și numerotează problemele
O cerință conține, de regulă, una sau mai multe probleme de drept. Le scrii pe ciornă, numerotate, înainte să începi redactarea:
- Ce instituție se aplică?
- Care sunt condițiile ei?
- Care condiție e disputată în speță?
- Ce efect are?
- Ce urmează procedural?
Fiecare problemă identificată corect e, de obicei, un element punctat. O problemă ratată înseamnă puncte pierdute oricât de bine ai scrie restul.
Pasul 4: fă un plan scurt
Planul nu e o ciornă a întregului răspuns. Sunt câteva rânduri pe fiecare problemă:
Problema 1 — prescripția: 3 ani (2517) → curge de la exigibilitate (2524) → întreruptă prin recunoaștere (2537) → nou termen (2541) → nu e împlinită.
Problema 2 — procedural: invocată prin întâmpinare (2513) → excepție de fond → instanța o respinge.
Planul te ajută să nu uiți elemente când scrii și să păstrezi ordinea logică. Îți ia câteva minute și îți salvează multe.
Pasul 5: redactează pe structura regulă–temei–aplicare–concluzie
Pentru fiecare problemă, aceeași structură:
| Element | Ce scrii | Exemplu de formulare |
|---|---|---|
| Problema | O propoziție care spune ce analizezi | „Se pune problema dacă dreptul material la acțiune al reclamantului s-a prescris.” |
| Regula și temeiul | Regula, cu actul normativ și articolul | „Potrivit art. 2517 C. civ., termenul general de prescripție este de 3 ani…” |
| Aplicarea | Legătura dintre regulă și faptele speței, cu date concrete | „În speță, obligația a devenit exigibilă la 1 martie 2022…” |
| Concluzia | Răspunsul la cerință, clar | „Prin urmare, excepția prescripției urmează să fie respinsă.” |
Câteva reguli de redactare:
- o problemă, un paragraf sau un grup de paragrafe, cu numărul problemei la început;
- propoziții scurte: corectorul citește sute de lucrări; claritatea e punctată indirect, prin faptul că vede elementele;
- aplicarea folosește datele din speță: nume, date, acte; un răspuns care ar putea fi copiat în orice altă speță nu e aplicat;
- concluzia răspunde exact la cerință: dacă ți se cere soluția instanței, scrii soluția instanței.
Pasul 6: verifică
Înainte să predai:
- ai răspuns la toate cerințele?
- fiecare problemă are o concluzie?
- ai indicat temeiul acolo unde l-ai știut?
- scrisul e lizibil?
- ai tăiat clar ce nu vrei să fie citit?
Exemplu lucrat: o speță de drept civil și procedură civilă
Situația de fapt. La 1 martie 2021, A i-a împrumutat lui B suma de 10.000 de lei, cu obligația de restituire la 1 martie 2022. B nu a restituit suma la scadență. La 15 ianuarie 2024, B i-a trimis lui A un e-mail în care a scris: „Știu că îți datorez cei 10.000 de lei, te rog să-mi mai dai câteva luni.” La 10 februarie 2026, A a introdus cerere de chemare în judecată pentru restituirea sumei. Prin întâmpinare, B a invocat prescripția dreptului material la acțiune.
Cerință. Analizați apărarea lui B și arătați ce soluție va pronunța instanța asupra acesteia.
Plan pe ciornă
- Termenul de prescripție aplicabil: 3 ani.
- Momentul de început: exigibilitatea, 1 martie 2022.
- Întreruperea prin recunoaștere: e-mailul din 15 ianuarie 2024.
- Efectul întreruperii: curge o nouă prescripție.
- Momentul invocării: prin întâmpinare, valabil.
- Soluția.
Răspuns redactat
1. Termenul de prescripție. Se pune problema dacă dreptul material la acțiune al lui A s-a prescris. Potrivit art. 2517 C. civ., termenul general de prescripție este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen. Acțiunea în restituirea unei sume împrumutate nu are un termen special, deci se aplică termenul general de 3 ani.
2. Începutul prescripției. Obligația de restituire avea un termen, 1 martie 2022. Potrivit art. 2524 alin. (1) C. civ., în cazul obligațiilor contractuale de a da sau de a face, prescripția începe să curgă de la data la care obligația devine exigibilă și debitorul trebuia să o execute, adică de la 1 martie 2022. În lipsa vreunei cauze de întrerupere, termenul s-ar fi împlinit la 1 martie 2025, iar acțiunea introdusă la 10 februarie 2026 ar fi fost prescrisă.
3. Întreruperea prin recunoaștere. Potrivit art. 2537 lit. a) C. civ., prescripția se întrerupe printr-un act voluntar de executare sau prin recunoașterea, în orice alt mod, a dreptului a cărui acțiune se prescrie, făcută de cel în folosul căruia curge prescripția. În speță, la 15 ianuarie 2024, înainte de împlinirea termenului, B a recunoscut expres, printr-un înscris trimis lui A, că datorează suma de 10.000 de lei. Recunoașterea a întrerupt prescripția.
4. Efectul întreruperii. Potrivit art. 2541 C. civ., întreruperea șterge prescripția începută înainte de cauza de întrerupere, iar după întrerupere începe să curgă o nouă prescripție. Noul termen de 3 ani a început să curgă de la 15 ianuarie 2024 și s-ar împlini în ianuarie 2027.
5. Momentul invocării. Potrivit art. 2513 C. civ., prescripția poate fi opusă în primă instanță, prin întâmpinare sau, în lipsă, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate. B a invocat prescripția prin întâmpinare, deci în termen. Instanța nu ar fi putut aplica prescripția din oficiu (art. 2512 C. civ.), însă, fiind invocată de partea interesată, trebuie să o analizeze.
6. Soluția. Cererea de chemare în judecată a fost introdusă la 10 februarie 2026, înăuntrul noului termen de prescripție. Prin urmare, instanța va respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de B, și va trece la judecata pe fond a cererii.
De ce acest răspuns aduce puncte
| Element punctat | Unde apare |
|---|---|
| Identificarea problemei | Paragraful 1: prescripția dreptului material la acțiune |
| Regula și temeiul | Art. 2517, 2524, 2537, 2541, 2513, 2512 C. civ. |
| Aplicarea la fapte | Datele concrete: 1 martie 2022, 15 ianuarie 2024, 10 februarie 2026 |
| Elementul „ascuns” al speței | E-mailul ca recunoaștere, cauză de întrerupere |
| Partea procedurală | Momentul invocării și imposibilitatea aplicării din oficiu |
| Soluția | Respingerea excepției |
Observă că speța e construită în jurul unui singur detaliu: e-mailul din 2024. Un candidat care calculează doar termenul de la scadență ajunge la concluzia greșită că dreptul e prescris. Exact asta testează proba scrisă: dacă vezi detaliul care schimbă soluția.
Exemplu lucrat: o speță de procedură penală
Situația de fapt. În cursul urmăririi penale într-o cauză privind o infracțiune de furt calificat, organele de cercetare penală au dispus reținerea suspectului X pe 24 de ore. A doua zi, după punerea în mișcare a acțiunii penale, procurorul a emis o ordonanță prin care a dispus arestarea preventivă a inculpatului X pe o durată de 60 de zile.
Cerință. Analizați legalitatea măsurilor preventive dispuse în cauză.
Plan pe ciornă
- Reținerea: cine o poate dispune, durata.
- Arestarea preventivă: cine o poate dispune.
- Arestarea preventivă: durata în urmărirea penală.
- Concluzia și ce ar fi trebuit să se întâmple.
Răspuns redactat
1. Reținerea. Reținerea este o măsură preventivă care, în cursul urmăririi penale, poate fi dispusă de organele de cercetare penală sau de procuror, pe o durată de cel mult 24 de ore. În speță, reținerea suspectului X a fost dispusă de organele de cercetare penală, pe 24 de ore, așadar de un organ competent și în limita duratei legale. Sub aspectele analizate, măsura este legală.
2. Competența de a dispune arestarea preventivă. Arestarea preventivă a inculpatului în cursul urmăririi penale nu poate fi dispusă de procuror. Ea se dispune de judecătorul de drepturi și libertăți, la propunerea motivată a procurorului. În speță, procurorul a dispus el însuși arestarea preventivă, prin ordonanță. Măsura a fost luată de un organ necompetent, ceea ce o face nelegală.
3. Durata arestării preventive. Chiar și dispusă de judecătorul de drepturi și libertăți, arestarea preventivă în cursul urmăririi penale poate fi luată pe cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii, iar durata totală în cursul urmăririi penale nu poate depăși 180 de zile. Durata de 60 de zile stabilită prin ordonanța procurorului depășește limita legală a unei dispuneri.
4. Concluzie. Reținerea suspectului X a fost dispusă legal. Arestarea preventivă este nelegală sub un dublu aspect: a fost dispusă de un organ necompetent, procurorul, în locul judecătorului de drepturi și libertăți, și pe o durată care depășește maximul de 30 de zile. Pentru a lua în mod legal această măsură, procurorul ar fi trebuit să formuleze o propunere motivată de arestare preventivă către judecătorul de drepturi și libertăți, care s-ar fi putut pronunța asupra ei, în condițiile legii, pe o durată de cel mult 30 de zile.
De ce acest răspuns aduce puncte
| Element punctat | Unde apare |
|---|---|
| Analiza separată a fiecărei măsuri | Paragrafele 1 și 2–3 |
| Competența | Organele de cercetare / procurorul pentru reținere; judecătorul de drepturi și libertăți pentru arestare |
| Duratele | 24 de ore; 30 de zile; 180 de zile |
| Aplicarea la fapte | Ordonanța procurorului, 60 de zile |
| Concluzia și varianta legală | Paragraful 4 |
Speța are două erori în aceeași măsură: competența și durata. Un candidat care observă doar una pierde jumătate din punctajul cerinței.
Temeiul legal când nu ai codul în față
La proba scrisă nu ai acces la legislație. Temeiul legal îl scrii din memorie. Regula practică:
| Situația | Ce scrii |
|---|---|
| Știi sigur articolul | Îl indici: „potrivit art. 2517 C. civ.” |
| Știi actul normativ, dar nu ești sigur de articol | Formulezi exact regula și actul: „potrivit dispozițiilor Codului civil privind întreruperea prescripției…” |
| Nu știi exact regula | Scrii principiul pe care îl știi sigur și argumentezi aplicarea |
Un număr de articol greșit nu adaugă puncte și poate da impresia unei confuzii. O regulă formulată precis, cu actul normativ corect, arată că știi materia. Articolele care apar foarte des — termenele generale, cazurile de nulitate, competența principalelor organe — merită însă fixate pe flashcards, ca să le poți cita sigur.
Timpul: cum îl împarți
Durata exactă a probei se anunță în programul CSM al fiecărei sesiuni. Indiferent de durată, o împărțire procentuală funcționează bine:
| Etapa | Proporția din timp |
|---|---|
| Citirea cerințelor și a faptelor, identificarea problemelor | ~15% |
| Planul pe ciornă | ~10% |
| Redactarea | ~65% |
| Verificarea | ~10% |
Dacă ai mai multe cerințe, împarți timpul de redactare proporțional cu punctajul lor, dacă e indicat, sau egal, dacă nu. Nu lăsa o cerință fără răspuns pentru că ai scris prea mult la prima: un răspuns parțial, dar structurat, la fiecare cerință valorează mai mult decât un răspuns perfect la una singură.
Cum te antrenezi
| Etapa antrenamentului | Ce faci |
|---|---|
| 1. Citirea baremelor | Subiectele probei scrise din sesiunile anterioare, citite împreună cu baremul |
| 2. Spețe fără timp | Rezolvi spețe cu atenție la structură, fără cronometru |
| 3. Verificarea | A doua zi, compari cu soluția sau baremul și notezi ce ai omis |
| 4. Spețe cronometrate | De mână, fără cod, în condiții de examen |
| 5. Simulările | O lucrare completă pentru blocul civil și una pentru cel penal |
Pentru fiecare speță greșită, te întorci la instituția respectivă și o reiei cu grile pe secțiune. Grilele îți verifică rapid regula; speța îți verifică aplicarea. Despre cum îți organizezi săptămânile dintre grilă și proba scrisă am scris în articolul După grila INM.
Greșeli frecvente la proba scrisă
- Teoria fără aplicare. O pagină despre instituție, fără nicio referire la datele speței.
- Soluția fără argumentare. „Excepția se respinge” nu aduce punctajul argumentării.
- Detaliul-cheie ratat. Speța e construită adesea în jurul unei date, al unui act sau al unei calități; dacă îl ratezi, concluzia e greșită.
- Cerințe neacoperite. Prea mult timp pe prima cerință, nimic pe ultima.
- Probleme amestecate. Fără numerotare, corectorul caută elementele prin text.
- Articole inventate. Mai bine regula precisă decât un număr greșit.
- Scris ilizibil. Ce nu se poate citi nu se poate puncta.
- Un bloc neglijat. Pragul se aplică pe fiecare lucrare.
Checklist pentru fiecare speță
- am citit cerințele înaintea faptelor;
- am citit faptele de două ori și am marcat datele, persoanele, actele;
- am identificat și numerotat problemele de drept;
- am un plan scurt pe ciornă;
- pentru fiecare problemă am scris regula, temeiul, aplicarea și concluzia;
- am folosit datele concrete din speță;
- am răspuns la toate cerințele;
- am verificat lizibilitatea și am tăiat clar ce nu trebuie citit.
Pe scurt
La proba scrisă INM nu se punctează volumul, ci elementele: problema identificată, regula și temeiul, aplicarea la fapte și soluția. Metoda în șase pași — cerințele, faptele, problemele, planul, redactarea, verificarea — te ajută să le bifezi pe toate. Caută detaliul din speță care schimbă soluția, aplică regula la datele concrete, formulează precis temeiul și dă o concluzie clară la fiecare cerință. Antrenamentul se face scriind: de mână, cronometrat, verificat față de un barem.
Întrebări frecvente
Cum se rezolvă o speță la proba scrisă INM?
Citești cerințele înaintea situației de fapt, identifici problemele de drept, faci un plan scurt, apoi redactezi pentru fiecare problemă: regula, temeiul legal, aplicarea la fapte și concluzia. La final verifici că ai răspuns la toate cerințele.
Cum se punctează proba scrisă INM?
Lucrările se notează cu note de la 0 la 10, separat pentru blocul civil și pentru cel penal. Baremele publicate în sesiunile anterioare au punctaj defalcat pe elemente: identificarea problemei, temeiul, argumentarea, soluția.
Trebuie să citez articolele de lege?
Temeiul legal face parte din răspuns și, de regulă, din barem. Dacă știi sigur numărul articolului, îl indici. Dacă nu ești sigur, formulezi exact regula și actul normativ, în loc să riști un număr greșit.
Cât de lung trebuie să fie răspunsul?
Cât să acopere fiecare element punctat: problema, regula, temeiul, aplicarea, concluzia. Un răspuns lung, dar fără aplicare la fapte, pierde puncte; unul scurt, dar complet, le câștigă.
Ce fac dacă nu știu soluția la o problemă?
Scrii ce știi sigur: identifici instituția, regula generală și o aplicare argumentată. Punctajul defalcat înseamnă că un răspuns parțial, dar corect structurat, poate aduce puncte.
Ce materii sunt la proba scrisă INM?
În prima zi, drept civil și drept procesual civil; în a doua zi, drept penal și drept procesual penal. În sesiunea 2026–2027, proba are loc pe 31 octombrie și 1 noiembrie 2026.
Ce prag trebuie atins la proba scrisă?
În sesiunea 2025–2026, regulamentul a cerut cel puțin nota 5 la fiecare lucrare și cel puțin media 6. Regula pentru sesiunea curentă se verifică în regulamentul de concurs în vigoare.
Cum mă antrenez pentru spețe?
Scriind de mână, cronometrat, fără cod, apoi comparând răspunsul cu o soluție sau cu un barem. Subiectele și baremele probei scrise din sesiunile anterioare sunt cel mai bun material de lucru.